Despre cumpătare

În primele zile cu Miriam eram uimită de felul în care căuta să mănânce… dădea disperată din guriţă până nimerea lăpticul, luptându-se de multe ori să-l găsească în direcţia opusă, iar apoi mânca de parcă ar fi fost ultima ei masă. Apoi, tot ce era surplus sau înghiţit nepotrivit dădea afară. Mă gândeam la un copil al Domnului nou-născut… caută în disperare hrana, consumă mult, caută în toate părţile, dă afară ce-i prea tare sau în plus. Doamne, multă răbdare ai cu noi!